Dragi prieteni,
Salutări din partea Tricontinental: Institutul pentru cercetare socială.
Națiunile mai sărace sunt bântuite de o statistică înfiorătoare: 3,4 miliarde de oameni trăiesc acum în țări care cheltuie mai mulți bani pe plata dobânzilor pentru datoria publică decât cheltuie pentru educație sau sănătate. În 2024, conform unui nou raport al Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), datoria publică globală a ajuns la $102 trilioane – o treime din aceasta găsindu-se în țările în curs de dezvoltare. Impactul asupra acestor țări este deosebit de mare: piețele de credit aplică națiunilor mai sărace dobânzi mult mai mari decât națiunilor mai bogate, ceea ce înseamnă că costurile cauzate de plata datoriilor sunt proporțional mai mari pentru Sudul Global. De exemplu, Statele Unite plătesc dobânzi care sunt, în medie, de două până la patru ori mai scăzute decât cele cu care se confruntă națiunile mai sărace.
În 2023, conform analizei UNCTAD, națiunile mai sărace „au plătit creditorilor lor $25 miliarde mai mult pentru costuri care derivă din plata datoriilor decât au primit sub formă de noi plăți, ceea ce a rezultat într-un transfer net de resurse negativ.” Într-un limbaj mai accesibil: avuția socială a țărilor în curs de dezvoltare este secată de creditori bogați - majoritatea din Nordul Global.
Furtul avuției sociale a Sudului de către Nord a fost principala preocupare a Tricontinental: Institutul pentru cercetare socială în ultimul deceniu. În urma celei de A Doua Conferințe Internaționale Dilemele Umanității (care a avut loc în Brazilia în 2015), institutul nostru a fost fondat pentru a oferi sprijin intelectual mișcărilor politice și sociale și pentru a le însoți în lupta pentru emancipare. În anii care au urmat, munca noastră s-a concentrat pe patru domenii cheie:
1. Evidențierea muncii făcute de aceste mișcări, așa cum am făcut în dosarul nostru din 2024, Organizarea politică a Mișcării Muncitorilor Fără Pământ (MST).
2. Elaborarea criticilor la adresa sistemului actual din punctul de vedere al acestor mișcări, așa cum am făcut în caietul nostru din 2023, Lumea în recesiune economică: O analiză marxistă a crizei, care examinează repercusiunile celei de a Treia Mari Recesiuni declanșată de criza ipotecilor din SUA în 2008.
3. Construirea unui cadru alternativ pentru dezvoltare care depășește regimul datorie-austeritate al FMI-ului, așa cum a fost prezentat în dosarul nostru din 2025, Către o nouă teorie a dezvoltării pentru Sudul Global.
4. Furnizarea unei analize limpezi și accesibile a evoluțiilor globale și luptelor politice prin intermediul buletinelor noastre - publicate în Asia, Africa, America Latină și Europa – care au ca scop stimularea dezbaterilor, ascuțirea viziunii politice și întărirea conștiinței internaționaliste.
Pentru a marca aniversarea a zece ani de existență a Institutului, am produs dosarul nr. 90, Cum arată lumea din punctul de vedere al Tricontinental (iulie 2025), care prezintă viziunea noastră asupra contextului actual. Evaluarea noastră constă din cinci argumente principale:
1. Globalizarea și neoliberalismul au permis clasei capitaliste din Nordul Global să se retragă din investițiile productive în propriile țări, ceea ce a dus la stagnare și austeritate. Această dinamică a fost consolidată de declanșarea celei de A Treia Mari Recesiuni.
2. Constatarea că Nordul Global nu avea să mai fie cumpărătorul de ultimă instanță a determinat pe multe dintre țările mai mari ale Sudului Global să reactiveze ideea cooperării Sud-Sud pentru comerț și dezvoltare, culminând cu crearea grupului BRICS în 2009, care între timp s-a extins și a devenit BRICS+.
3. Centrul gravitațional al economiei globale s-a mutat din Atlanticul de Nord către Asia de Est și Sud-Est, acolo unde se află acum principalele centre de manufactură și inovație tehnologică.
4. Nordul Global se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a-și impune controlul politic asupra sistemului internațional, din cauza declinului său economic relativ, chiar dacă continuă să domine din punct de vedere militar și în infrastructura comunicațiilor.
5. Mai degrabă decât să concureze economic cu economiile asiatice în creștere (conduse de China), Nordul Global, condus de Statele Unite, promovează un Nou Război Rece împotriva Chinei, folosind presiunea militară și economică pentru a-i limita acesteia progresul tehnologic și industrial.
Cel mai recent dosar al nostru se încheie cu o scurtă notă pe tema luptei de clasă în contextul acestor schimbări:
O tot mai mare parte din lume e în mișcare, încercând să se distanțeze de neoliberalism și imperialism și să-și afirme suveranitatea în guvernare și dezvoltare. Tot mai mulți oameni din întreaga lume par să înțeleagă futilitatea austerității permanente. Dar proiectele lor sunt fragile și se constituie în feluri care nu sunt neapărat progresiste. Deocamdată, cantitatea de zone care încearcă să se rupă de actuala ordine mondială nu este suficient de răspândită sau de puternică pentru a schimba calitatea ordinii mondiale. Dar schimbarea e la orizont. Este în centrul luptei de clasă globale. Ceva e pe punctul să se întâmple.
Chestiunea cantității și calității este esențială în acest context. Un număr uriaș de proteste erup în lumea întreagă și sunt secțiuni ale lumii ale căror guverne au voința politică să se distanțeze de ordinea neocolonială. Cu toate acestea, sistemul mondial - încă dominat de blocul condus de SUA - nu a fost deocamdată schimbat fundamental de acest val de rebeliune.
La începutul anilor 2010, un val de proteste împotriva regimului datorie-austeritate impus de FMI a măturat Sudul Global. În acel moment, părea că nu există nicio soluție pentru suferință. Protestele au ajuns să definească era care a urmat Marii Recesiuni. Dar apoi a început să aibă loc o schimbare: apariția unui Sud cu o mai mare încredere în sine - ceea ce noi numim „noua stare de spirit” în Sudul Global. Această nouă stare de spirit nu este generată de luptele de masă ale clasei muncitoare și țărănimii, ci de faptul că guvernele Sudului Global își afirmă tot mai mult suveranitatea politică și economică. Crearea BRICS a fost unul dintre semnalele acestei noi stări de spirit; un altul este insistența tot mai mare pe o nouă teorie a dezvoltării și pe crearea unor instituții alternative care servesc intereselor Sudului Global, precum Noua Bancă pentru Dezvoltare, fondată în 2014 de țările BRICS.
Aceste mișcări au început să ne ducă dinspre o perioadă a protestelor către una a construcției. Pot construi națiunile mai sărace o nouă arhitectură pentru dezvoltare și suveranitate? Poate această nouă arhitectură să o înlocuiască pe cea veche? Acestea sunt întrebările vremurilor noastre.
Ca parte din contribuția noastră la această nouă arhitectură, mă bucur să anunț că Tricontinental: Institutul pentru Cercetare Socială are un nou economist-șef, Emiliano López, a cărui muncă la Indexul Dependenței și la geopolitica inegalității a fost fundamentală. El va conduce echipa noastră pentru a modela contribuția pe care o vom aduce la noua teorie a dezvoltării.
Nu putem prezice cu acuratețe dacă abordarea FMI va avea întâietate sau dacă o nouă teorie a dezvoltării - cu o nouă arhitectură a dezvoltării - va prinde rădăcini.
Îmbrățișări,
Vijay